FOTO: Jetonul de lut descoperit la proiectul de cernere a muntelui Templului (Foto: Pagina proiectului de cernere a muntelui Templului pe social media).

Un jeton de argilă cu o inscripție grecească datând de acum 2.000 de ani a fost descoperit recent în timpul eforturilor în curs de desfășurare a Proiectului de cernere a Muntelui Templului din Ierusalim.

Remarcabilul artefact a fost descoperit cu mai mulți ani în urmă, dar a fost anunțat abia recent.

Jetonul aruncă o nouă lumină asupra practicilor din jurul perioadei romane timpurii și a celui de-al doilea Templu din Ierusalim. Printre descoperirile rezultate în urma cernerii resturilor se numără acest mic simbol din lut, împodobit cu o inscripție grecească complexă și cu o reprezentare a unui ulcior de vin.

Proiectul de cernere a Muntelui Templului a început în 2004 și a fost condus de arheologii Gabriel Barkay și Zachi Dvira din 2004. Potrivit paginii de Facebook a proiectului, inscripția grecească a fost descifrată de un expert de renume de la Universitatea Ebraică, Dr. Leah DI Segni. Inscripția, ΔΟΥ-ΛΟ[Υ] (DOULOU), ar trebui să se citească "Doulês", genitivul unui nume personal, un nume comun în Tracia, Macedonia și în regiunile din nordul Mării Negre, unde evreii se stabiliseră până în perioada elenistică târzie și romană timpurie.

Este posibil ca aceste simboluri să fi jucat un rol esențial în ritualurile desfășurate la Templu în timpul festivalurilor anuale de pelerinaj, cum ar fi Paștele, Shavuot și Sukkot. În timpul acestor festivaluri, nenumărați pelerini evrei se îndreptau spre orașul sacru, oferind omagii la Templul lui Dumnezeu ca parte a ritualurilor lor religioase.

Potrivit arheologului Zachi Dvira, este probabil ca pelerinii evrei să fi achiziționat aceste jetoane ceramice în schimbul ofrandelor, deoarece transportarea directă a unor obiecte specifice ar fi fost impracticabilă. Este posibil ca aceste jetoane să fi oferit o soluție practică pentru ca pelerinii să participe la ritualurile religioase impuse de poruncile evreiești și de Tora.

Descoperirea acestui simbol oferă o perspectivă fascinantă asupra vieții religioase vibrante din Ierusalimul antic, în special în timpul regelui Irod, în secolul 1 î.Hr. Inscripția greacă și reprezentarea ulciorului cu vin sugerează legături cu pelerinii vorbitori de limbă greacă, subliniind diversitatea lingvistică și culturală a lumii evreiești antice.

Este bine cunoscut faptul că diaspora evreiască se extinsese deja în această perioadă, în principal din motive comerciale. Evreii s-au stabilit în diferite locuri din jurul Mării Mediterane și în special în orașe grecești și elenistice precum Alexandria. Limba lor principală era greaca.

Distingându-se de sigiliile convenționale din lut, cunoscute sub numele de bullae, acest simbol se mândrește cu un spate ciupit distinctiv, sugerând că a fost conceput mai degrabă pentru manipulare decât pentru a fi atașat la un document sau la un recipient. Această trăsătură unică îi sporește importanța, oferind informații valoroase cu privire la funcția pe care o avea și la obiceiurile predominante ale perioadei.

La această intrigă se adaugă asemănarea izbitoare dintre acest jeton și un alt exemplar dezgropat lângă Muntele Templului, care poartă o inscripție în aramaică. Înțeles inițial ca exprimând noțiunea de "puritate pentru Dumnezeu", acest simbol aramaic se corelează cu textele Mishnaice care discută despre ofrande, în special despre libațiile de vin care erau turnate pe altarul Templului.

Proiectul de cernere a Muntelui Templului este dedicat dezvăluirii bogatei istorii a Ierusalimului, cu mii de artefacte care oferă o privire asupra vieții de zi cu zi, a practicilor religioase și a interacțiunilor culturale din vremurile antice. Proiectul rămâne neclintit în misiunea sa de a dezgropa și de a proteja patrimoniul Ierusalimului pentru generațiile viitoare. Cu toate acestea, din cauza Războiului Spadei de Fier în curs de desfășurare, proiectul are nevoie urgentă de fonduri suplimentare pentru a susține aceste eforturi științifice esențiale pentru a păstra istoria Israelului.

Inițiat în 2004, proiectul de cernere urmărește să salveze cantitățile uriașe de pământ și moloz îndepărtate cu forța de camioanele de mare tonaj din vecinătatea Muntelui, apoi aruncate dincolo de limitele zidurilor Orașului Vechi. Această operațiune ilicită, orchestrată de Waqf-ul musulman - un organism religios însărcinat cu supravegherea întreținerii Muntelui Templului - a stârnit indignare în rândul israelienilor. Aceștia au susținut că Waqf a acordat prioritate intereselor islamice, fără a ține cont de autoritățile israeliene și de Autoritatea Israeliană pentru Antichități (IAA).

Ulterior, în anii care au urmat săpăturilor ilegale ale Waqf, criticii au atacat guvernul pentru că a permis acțiunile Waqf, care au dus la daune ireparabile aduse sitului din patrimoniul mondial. Ulterior, organizațiile evreiești au făcut presiuni pentru instituirea proiectului de cernere ca răspuns la aceste îngrijorări.

Dr. Yoav Farhi a publicat o lucrare de cercetare amplă axată pe diverse jetoane de lut dezgropate în Ierusalim. Printre acestea se numără cele două jetoane menționate mai sus, descoperite în timpul Proiectului de cernere a Muntelui Templului, alături de un alt jeton cu o amprentă prost conservată. În plus, un jeton descoperit în timpul unei săpături arheologice conduse de profesorul Nachman Avigad în Cartierul Evreiesc în 1970, a fost, de asemenea, prezentat în studiul său.

Pe măsură ce cercetătorii se adâncesc în semnificația acestor descoperiri, narațiunea istoriei Ierusalimului, în general, și a perioadei celui de-al Doilea Templu, în special, continuă să evolueze, oferind noi perspective în ceea ce privește tradițiile și credințele civilizațiilor antice.

Acest material a fost publicat pe 22 aprilie 2024 în site-ul All Israel News (de unde a fost preluat) și a fost tradus și folosit cu permisiunea în scris din partea allisrael.com.